Lucrarea „Play pe plai”, încearcă să dezvăluie într-o ironică notă post-instalaționistă , un episod recent din politica locală, un episod în care incandescența a depășit cu mult vipia de vară, reușind să reaprindă spiritele oarecum blazate ale susținătorilor ( politică), de la ambele echipe, amintind într-un fel de naivitate, vehemența și primitivismul democratic din anii '90.